Pensionari şi veterani, de ce aţi rămas în genunchi?

Am uitat şantierele pe care am muncit în condiţii de ploi, ger, noroi şi zăpezi? Am uitat cum se ridicau în urma noastră clădiri, case, şcoli, cămine, parcuri şi alei pentru popor? Am uitat că după o săptămână de muncă în fabrici, uzine, pe ogoare, duminica eram chemaţi la munca voluntară? Plecam voioşi la culesul recoltei, curăţenia parcurilor şi culturalizarea maselor la sate. Am uitat că pâinea pe care o mâncam era cumpărată pe cartelă? Războiul a lăsat multe sechele în sufletele noastre, dar noi munceam şi construiam de zor aşteptând democraţia.

În ce măsură ne mai sunt respectate drepturile câştigate cu atâta sudoare? De ce nu se mai eliberează veteranilor de război biletele gratuite (unul pe an) la tratament balnear? De ce la farmacie se aplică taxe pentru medicamentele gratuite? De ce pensionarilor care au lucrat în grupele I şi II de muncă nu li s-a calculat pensia conform hotărârii? De ce politicienii au salarii de mii de euro, îşi fac concediile în străinătate îşi fac vile şi au maşini de lux? De ce atâta discrepanţă între pensionarii ajunşi la vârsta de 80-85 de ani care au muncit şi au trudit din greu, şi politicieni?

Drepturile câştigate în '89 se aplică unor anumite categorii, dar nu şi pensionarilor. De ce atâtea călătorii peste hotare pe banii statului? De ce atâtea mese costisitoare cu prilejul unor sărbători? Considerăm multă risipă cu festivaluri, excursii şi petreceri costisitoare. Timpul şi banii erau necesari în redresarea economiei. Cu banii risipiţi se puteau înfiinţa cantine pentru pensionarii bătrâni, cu fonduri create pentru aşa ceva. Facem apel la organele locale şi cele centrale să ne ajute să ne ridicăm din genunchi.

Ajutaţi-ne să îmbrăcăm haina demnităţii. Dorim să trăim şi să murim demni. Mai multă comunicare cu noi pe toate tărâmurile. Noi mai putem contribui cu idei, planuri şi programe în folosul colectivităţii acestui oraş. Nu ne trataţi cu indiferenţă şi neîncredere. Suntem mari patrioţi, iubim oraşul. Suntem alături de autorităţi în toate acţiunile pozitive. Facem apel şi la tineret să fie prezent la toate chemările noastre, nu numai la concerte de muzică, uşoară, sport sau filme porno. Respectăm dorinţa tinerilor, dar e bine să fie uniţi cu bunicii şi străbunicii lor.